Plec capul si imi intind aripile. Trag aer adanc in piept si imi iau zborul. M-am gandit mult inainte sa fac asta. Mii de scenarii mi-au invadat mintea. In cele din urma m-am decis. Zbor! Dau din aripi. Ma las prada vantului sa ma poarte in acorduri de fosnete si zumzete catre un loc calm si luminos. El ma ghideaza si ma indruma dar eu dau din aripi. Eu privesc in fata. Numai eu am puterea sa ma opresc atunci cand vreau, daca o sa vreau vreodata.
Simt mangaierea vantului, caldura soarelui, greutatea picaturilor de ploaie, energia emanata de animale, oxigenul invadandu-mi plamanii, poluarea cum ma ineaca. Simt totul. Traiesc!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu