vineri, 5 octombrie 2012

Raport numit poem



Sunetul tastelor grabite sa ajunga in rapoarte
Voci distorsionate, infundate
Se aud prin casti, printre clinchete de clopotei
Printre voci suave ce-mi linistesc firea.
Intorci capul si vezi chipuri luminate artificial
De masinarii fara viata, prafuite, obosite
Prin care poti sa cunosti lumea
Dar nu ai cum sa o vezi, sa o simti, sa o mirosi.
Ne facem declaratii virtuale
Fiind la doi pasi unul de altul
Hai sa fugim departe de taste, aparate si butoane
Sa mergem intr-un luminis
Plin de verdeata, plin de viata.
Sa stam intinsi pe iarba verde
Si soarele sa ne mangaie duios
Sa miroasa a flori proaspete de vara.
As merge cu tine si pe munti
Pe stanci abrupte, fara iarba
Batute de vreme si de ani
Pline de haite de lupi infometati.
Nu as muri de frica, nu am cum sa mor
Doar uitandu-ma la tine, simt ca renasc din nou,
M-ai apara de lupi, i-ai alunga pe toti
Apoi m-ai lua de mana si impreuna am ajunge
In varf de munte, de iubire, de liniste si bine.
Iar daca am fugi inapoi in timp
Eu a ta domnita as fi
Iar tu cavalerul meu, cu armura de arama
Si cu-n cal alb cu coama.
Te-ai duela si m-ai apara
De sarlatani si negustori
Ce ar vrea sa-mi fure frumusetea.
Inca nu s-a terminat programul
Si nu putem fugi in luminis, pe munti sau in trecut
Dar nu sunt trista pentru ca avem ceva mai bun
E al nostru, e prezentul.



sâmbătă, 12 mai 2012

Castelul de clestar

Melancolia orelor de nisip si soare
Cu umbra rece si cu mare
Cu pleoapele ferecate in padure
Visez la ea cu un dor mare
Visez la iubita mea
Mai albastra decat zarea
Ce-ti rapeste rasuflarea.

Castelul maret si falnic, cel din mjlocul padurii
Facut din fericire pura si din cuburi de clestar
Straluceste precum Venus, iar lumina-i ajunge
Pana pe taramul de dupa padurea genelor,
Taram al vietii si al lumii.

Ii radiaza ochii si e visatoare
Corpul ii e in nori si mintea pe pamant
S-au echilibrat razand.
Le prieste fericirea
Le lipsea culoarea.


luni, 2 aprilie 2012

Nemasurat

Am trisat si am luat-o inainte
Am sarit de la unu la cinci?
La sotron?...la jocul nostru
Acum formez cuvinte in minte
Si nu adaug cifre sau masor in inci
Tot ce este al nostru.

Am sa uit de rima si am sa spun
Ca nu ai cum sa masori putinul
Si nici ceea ce este mult
Si nici zambetele privirilor pierdute in gol

O avea el timpul, minute, ore sau secunde
Dar eu uit de ele si nu-mi pasa
Nu-mi masor fericirea
O simt doar si o iubesc.

duminică, 25 martie 2012

The poker game of life

Two cards in hand
Two pair of eyes
Watching each other
Hoping to win the match
The match of poker
Who put them close
But life was tricky
And took their souls
Not to play poker
But a far more nicer game
The game of caring
The game of loving.
Here they are today
At level one and a half
Both laughing and winning
At the game of life
The nicest game there is.
"This is the most beautiful
Multiplayer game
I've ever played"
She said to herself
Smiling in the subway
While texting her boyfriend,
Her former poker boy.
Hers...

luni, 12 martie 2012

Doua secunde de nectar

Doua secunde, un preview al celor multe,
Viitoare, imbatatoare, pline de desfatare.
Am mirosit nectarul, aproape l-am pus pe buze
Astept sa il gust, sa il beau si sa-l iubesc
Sa ma rasfat cu desfatarea.
Nectar dulce, fascinant
Vreau sa ma duci in neat
Sa zbor, sa plutesc, sa lenevesc
In Valea Iubiri, unde tu salasluiesti
De unde vii si ne incanti
Cu al tau gust mirific
Si miros imbatator.
Oh, dulce nectar
Ce frumos esti cand apari
Si stergi gustul amar
Nascut din al trecutului desfaru.



vineri, 2 martie 2012

Cercul vicios

Cercul vicios dispare
Cand ii realizezi forma
Cand stii ca esti in el
Fix in mijloc, unde doare.
Ai stat acolo nemiscat
Legat de amintiri
Legat de societate
Murind in nedreptate.
Ai vazut aceleasi situatii
Aceleasi scene
Unele de doua ori
Alte de prea multe.
Mureai in cerc
Incet si sigur
O data ai omorat chiar tu
O parte din tine
Desi incepeai sa o iubesti.
Fiind un viciu
Ti-a dat dependenta
Erai insetat de cerc
Si nu vroiai sa iesi din el.
Acum, ai luat o supradoza
Urmeaza sevrajul,
Apoi vindecarea
De cercul vicios.


luni, 6 februarie 2012

Publicul artistei

Ma aflu pentru a nu stiu cata oara in fata colii de hartie, cu pana in mana si nu stiu ce sa scriu. Mereu m-am considerat o buna prozatoare datorita experientei mele de viata, dar in ultimii ani am scris numai poezii. Miss Amanda, profesoara mea de engleza din copilarie, m-a incurajat mereu sa scriu propozitii cat mai lungi si complexe, prin care sa subliniez frumusetea si complexitatea sufletului femeiesc. In adolescenta ideile mele prindeau contur in fraze ce isi gaseau punctul dupa multe pagini. Fascinam publicul restrans din oraselul nostru cu povesti stranse in legaturi de foi ce mai apoi au devenit carti tiparite. Nu mi-am imaginat niciodata ca am sa devin o autoare cunoscuta in toata tara, chiar si mai departe.
Cu tot bagajul acesta ma plimb dupa mine prin casa, ma asez la birou, ma uit la coala si la pana si nu stiu ce sa scriu. Nici macar un vers nu imi vine in minte sau vreo fraza interminabila. Nimic. Ma uit prin geamul inghetat si vad numai zapada. Oare a venit iarna inspiratiei mele? Oare trebuie sa astept primavara sa vina cu idei infloritoare?
As putea sa scriu ce imi trece acum prin minte dar publicul ar crede ca am innebunit. S-ar face apoi speculatii si nu as mai avea liniste, m-ar haitui si sacai pana mi-ar diseca mintea in mii de bucatele. Nu. Mai bine nu scriu realitatea mea. Inventez ca si pana acum sau ma inspir intr-o mica masura din realitate. Publicul nu are nevoie sa stie ce este in sufletul unui artist. Trebuie doar sa aiba o parere pozitiva sau negativa despre munca sa. Publicul nu este interesat de artist ca persoana fizica, ce respira si traieste propria realitate. Publicul este interesat de spiritul creator al artistului si implicit de creatile sale.
Mai astept. Oare ei ma asteapta pe mine?

joi, 2 februarie 2012

Les ailes

J'aimerais avoir des ailes
Pour voler aussi haut que les oiseaux
Pour dire "Bonjour" au Soleil
Pour le faire mon ami.

J'aimerais avoir des ailes
Pour voler au-dessus des mers
Pour voir mon reflet
Pour tout aimer.

J'aimerais avoir des ailes
Pour arriver aux nuages
Pour les caresser
Pour les adorer.

J'aimerais avoir des ailes
Pour voler vers le ciel
Pour parler aux etoiles
Pour qu'elles me conseillent.

J'aimerais avoir des ailes
Pour me sentir libre
Pour fuir tous les maux
Pour arriver au bien.

miercuri, 1 februarie 2012

Fluture ars

Intr-o toamna i-a dat drumul
Sa zboare liber catre zare.
Fluturele facu intocmai
Dar soarele ardea
Si ii parlea aripile
Apoi vantul suiera
Si i le rupse incetisor.
Se vazu singur si trist.
Infrigurat el suferea
Si cauta drept adapost
Un loc calduros.
Zbura si iar zbura
Vazu caldura, dar nu o simti
Nimeni nu il iubea.
Apoi se intoarse el
Si il adaposti din nou
Dar cand afla ca fluturele
Vazu caldura in alte locuri
Nu-i fu mila si il izgoni
Nu vru sa il ingrijeasca
Sa il repare, sa il faca bine.
"Am sa zbor asa rupt si ars
Si am sa ma repar!"
Isi spuse fluturele
Si ii spuse si lui.
"Nu mai am nevoie
De a ta grija
Suflet fara mila
Atins de vina!"