Asta e muzica mintii mele. Cuvinte pe hartie
precum sunetele pe portative. Litere negre pe hartia alba. Astea sunt gandurile
mele mai pe scurt. Am multe cotloane ascunse pline de emotii reprimate, pline
de orice este negativ.Ce nu imi place, ce nu imi convine. Orice este nu de la
inceput. De cand am spus primul nu. Da chiar. Oare de ce invatam sa spunem nu?
Ce plan genetic ne impiedica sa resetam functia asta? Chestia asta programata,
pe scurt numita viata. Do this,do that, like that? No.
Asa…Sa ne intoarcem la ele, gandurile. Stau
pitite ca un copil mic, de frica sa nu il prinda mama de sub pat. Se ascundea
ca mancase singura prajitura din frigider. Si acum isi aducea aminte, era
patrata. Maro cu glazura de vanilie pe deasupra si mirosul. Doamne cum mirosea,
a rom,combinat cu vanilie si putin coniac. Alcoolic de mic,stia el ce stia. A tot
baut, sa ascunda cei multi de nu. Se simtea,maret,atotputernic. Era zmeu, le
ascundea. Uita de ele si se distra.Ce de betii…
Dar, ghici ce?L-a prins. El nu stia ca nu
avea cum sa nu il prinda. Sa il traga de ureche,sa il scoata de sub masa:
- Treci ma, aici!
-Nu vreau, lasa-ma!
-Ce ai facut? De ce ai mancat prajitura aia?
Ti-am spus sa nu o mananci!
- Da, eu nu am facut nimic. Imi era foame.
- Pai de ce ma? Ti-am dat sa mananci! Esti
calic, ma! Daia! Treci incoa!Sa vezi ce iti fac eu tie!
- Nuuu! Lasa-maaa!
-Taci!
Il tara apoi pe jos si il puse la
colt. De acolo timid, se uita in ochii ei. Si vazu ce vazu si prima oara.
Iubire. Stia ca o sa il iubeasca mereu, orice ar fi. Ofta si intoarse fata
catre perete. Stia ca nu trebuia sa manance dulciuri.Nu avea voie. Erau atat de
bune dar nu se simtea bine cand le manca. Era un sacrificu mare. Placere pura
pe durere, un schimb periculos de placut. Stia ca ea il certa cu dragoste,dar
trebuia sa il inteleaga si pe el. Cum sa te abtii cand vezi asemenea minunatii
culinare. Ah, am uitat sa va mentionez ca mama lui detinea o cofetarie de lux
din arondismentul 16 al Parisului.
Suflet boem, ce mai! Doar se hranea cu muzica
divina,dulciuri si tot ce e gustos. Citea reviste frantuzesti pe marginea
Senei. Se plimba agale si privea cerul. Albastru pur cu nori pufosi. Copacii de
pe margine il decorau cu verde. Soarele il mangaia cu gaben, roz si mov. Mov ca
de lavanda.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu