Raspunsurile vin singure,
Vorbesc de lumi din zare,
De ce va veni in departare.
Le vezi, le simti, le stii
Dar oare le vrei?
Le negi si cu ce rost,
Ce a fost a fost.
Ce-i in urma acolo sta,
Desi ti-e dor si vrei
Sa fie iar, te-ai cufunda in contrar.
Contrar trairilor si viselor in asteptare,
In asteptarea marii ce nu vine,
Marea cea care-ti spoteste
Ca i-ai rapit Soarele si Luna,
Iar tu si gandul ii sunt totuna.
Ea nu vine, nu vrea sa vina
Nu poate sa se miste
O tine greutatea vietii
Sau poate conformismul
S-a obisnuit acolo, ii place
Desi se minte, ea nu-i bine
Caci o bate vantul
Din stanga si din dreapta.
Ar putea sa aleaga
Dar nu vrea sau nu poate inca.
Marea nu te vrea.
Inca nu te vrea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu