Se scurg clipele precum
Picaturile mici de apa
De pe un geam prin care
Vezi cerul mare albastru.
Imbatranim si ni se scurge
Apa din noi, esenta, bucuria
Se scurge tot ce e mai dulce
Pentru traiul corpului
Iar noi suntem o stafida
Fara apa, scorojita, gumoasa
Dar noi spre deosebire de el
De corpul cel efemer
Suntem dulci pe dinauntru
Precum stafida cea gustoasa.
La multi ani draga tata
Ai trait multe primveri
Ierni lungi si friguroase
Veri frumoase, insorite
Impodobite de doamna
Sublima toamna.
Cinzeci si sase de picaturi
Atat s-au scurs pe geamul
Rece al vietii.
Clipe
Amintiri
Franturi
Cu atat ramanem
Din lungul curs al vietii
E ca un rau ce trece
Prin valea lunga
Si lasa in urma apa
Se lasa si pe el
Alunecand la vale
Spre marea albastra
Cu privirea in cer
Si gandul la ce
Se afla inainte.
