Caldura serii

Batea briza racoroasa
Langa geamul larg deschis
Era ventilatorul negru
Pus in colt de loc intins.

Se auzea chitara afara
Lin, incetisor, suav
Ei intinsi pe marmura
Vorbind de zor, rumoare,
Zumzet al caldurii sclav.

Casute in dezacord

Casute mici de lemn
Se insirau in zare
Asteptand un semn
Sa se arunce in mare.

Vantul batea usor
Soarele zambea tare
Fara niciun norisor
Sa ii rapeasca din suflare.

E tarziu in seara
Dar lumina inca e calda
Si inunda seara de vara
Cu zarele-i se scalda
In marea cea de nord
Zambind in dezacord.

Doll

There she sat in a corner
The darkest of the room
Looking like a mourner
Of what was in bloom
In the forgotten garden
She missed so much
Waiting for a pardon
Or a warm, soft touch.

She had very little skin
Only face and fingers
Though covered in muscles
She was a robot within
One of the few singers
That also solves puzzles

La maison du papillon

Mais c'est quoi?

C'est un papillon
Volant dans le bois
Malgré le tourbillon
Du monde et du soi.

Aimant le doux soleil
Qui chaufe les soies
Il rencontre les abeilles
Cherchant les nymphéas.

Lui, il vole vers la rose
Pour prendre sa dose
De gaieté et de vie
Car elle
L' irréelle
En floraison
Est la maison du papillon.

Undone rain

Late into the night the sky was giving
Pearls of water to the world called rain
While everyone was busy living
The lives they though they reign.

The pearls were dripping from the leaves
The last soldiers left on the branches
Since last autumn the planet breathes
And we with her enjoying brunches.

The cold is now mild but the wind brisk
The air is cool and smells like spring
The lovely flowers are taking a risk
And venture themselves for a fling
With the warmth of the one called Sun
Left in the past like all things, undone.

The apple

It turned to ashes in the night
The thought the lady had
The one of what might
Happen to crave so bad.

She was designed to want
Like Eve wanting the apple
It's the genetic's code wand
That makes it all a scrapple.

The forbidden is desired
While the real is denied
The future is all patterned
And the past is all scattered.

Umbrele instelate

Trecutul apare in prezent
Si sopteste usor viitorului
Ii spune ce e bine si nu e
Sub multe stele in prezent
Si lampioane date cerului
Drept ofranda si multumire.

Se strecoara prin adidasi
Si te gadila usor in talpa
Iar cu corpul declolasi
Cu ochii inchisi de pe nisip
Iar tot cerul e un alabic.

Sub umbrele instelate
Sau de soare mangaiate
Isi spun povestea zeci
Cu multe bauturi reci
Pline de nisip la baza
Ce ii lasa fara paza.

Cu valuri si bule
Nisip si alge
Soare si apa
Racoreste
Bucura
Arde si
Zambeste
Frumoasa
Doamna
Vara.

Porcelain doll

She once lived in a box
A big red shiny one
Made of cardboard
And lots of plastic
It even had a small
Drawing of a fox.

She sat all day long
Standing on a shelf
Overlooking over
The little cars section
Talking all day long
Of miles and theft.

Until one day when
A movement came
She went from side
To side in tremor
Not knowing what
Will ever happen to
Her porcelain skin.

The movement stopped
And a face appeared
It was a little girl
Blonde with curly hair
She smiled and waved
Calling her Ana
My Russian lovely doll.

Ana now sat in a bed
Filled with pillows
Softer than her skin
She had a purple dress
And bracelets, earrings
And a crown of shells
She was the queen
Of all the seas
Her girl was swimming
In her sweetest dreams.

Litere

Ma plimb cu degetele pe taste
Cum se plimba mintea mea
Printre multe cuvinte spuse
Gandite sau avid citite
Litere ce se perinda imaginar
Ca o formula matematica
Ce dau sens lumii de acum
Cu al sau soare cald si bland
Cu copaci verzi si infloriti
Cu luna alba, mare si plina
Cu cer albastru precum apa
Din lagunele departatei lagune
De mult vazute in lume.

Am vazut si am citit
Cate putin din ea
Din a sa gandire
Peisaje, clipe
Ce frumoasa este lumea
Cand ii dam cuvinte.

Dar nimic nu poate
Totusi sa o descrie
Nu ar exista cuvant
Ce ar putea-o defini
Pentru ca noi fiecare
O simtim in al nostru
Fel de a citi.

Regii

Si-au construit regat
Din flori si zambete
Din dimineti in palat
Sau sub cerul instelat
Un suflet sa asculte
Un paznic inzestrat.

Si-au luat regina
La plimbare in lat
Si in lung al vailor
Cu munti si mari
Copaci si frunze
Verzi si proaspete
Plus aer curat
Si nisip infierbantat.

Ii spun taine multe
Ocrotesc si ingrijesc
Ascullta si iubesc
In clipele marunte.

Au strans impreuna
Amintiri si clipe
Asezandu-le in cufere
Prin colturile inimii
Iar in centru au pus
Dulcele prezent
Al clipei de acum.

Apa de pe geam

Se scurg clipele precum
Picaturile mici de apa
De pe un geam prin care
Vezi cerul mare albastru.
Imbatranim si ni se scurge
Apa din noi, esenta, bucuria
Se scurge tot ce e mai dulce
Pentru traiul corpului
Iar noi suntem o stafida
Fara apa, scorojita, gumoasa
Dar noi spre deosebire de el
De corpul cel efemer
Suntem dulci pe dinauntru
Precum stafida cea gustoasa.
La multi ani draga tata
Ai trait multe primveri
Ierni lungi si friguroase
Veri frumoase, insorite
Impodobite de doamna
Sublima toamna.
Cinzeci si sase de picaturi
Atat s-au scurs pe geamul
Rece al vietii.
Clipe
Amintiri
Franturi
Cu atat ramanem
Din lungul curs al vietii
E ca un rau ce trece
Prin valea lunga
Si lasa in urma apa
Se lasa si pe el
Alunecand la vale
Spre marea albastra
Cu privirea in cer
Si gandul la ce
Se afla inainte.

Lei si caprioare

Imi ling ranile
Precum un leu
Intors de curand
De la vanatoare
Cu sange picurand
Din carne si seu.
Prinse caprioara
Cea semeata
Falnica
Frumoasa
Alerga mult
Il cotise
Se lupta
Cu el
Cu tot
Il rani
Si isi dau duhul
Cu ochii mari
Deschisi, uitandu-se
La ce este si a fost
La doi ochi mari
Pe chip de leu
Fioros si zmeu.

Limbajul florilor

Eram copii si nu stiam
Ca bucuria e aproape
Poate nu credeam
Ca sta in bomboane
In lucruri mici precum
Frunzele de toamna
Si flori roz de mai
Sau petale cu parfum.
E si printre culori
Copilele naturii
Ce o fac frumoasa
Si ii mai dau si sens.
Precum au florile
Culori, forme diferite
Si intelesuri felurite
Asa are si bucuria
Mii de haine colorate
Cu tepuse si paloare
Cu miresme imbietoare
In mii de zile insorite
Langa nopti incetosate.

Picături de apă

Se contopeau
Ca doua
Picături de apă
Ce se ating
Pe geamul rece
Si devin una
O dara
Ce se prelinge
Pe fereastra
Din suflet.
Se contopeau
Si energia
Emanata
Era magnetica
Puternica
Si strabatea
Tot corpul
Lor lichid.

În pădurea mare

În pădurea mare
Păzită de copaci
Falnici, puternici
Departe de zare
Se auzeau gâze
Greieri negrii
Lăcuste verzulii
Sunete de oaze
Si foșnete timide
De iepuri sfioși
Fâșâit de frunze
De arici spionși.

Sunetul pădurii
Se distorsionă
Si deodată norii
Ploaie revărsară.

În întuneric cufundată
Pădurea cea înaltă
Era rece și udă
Aproape mormântală.

Parca prevestea
Sunetul tăios
De metal
Înfipt în os.

Iar apoi un răcnet
De animal rănit
De suflet chinuit
Iar brusc un trăsnet.

Era ursul prins
În capcana umană
Cu laba sângerândă
Înfășurată de metal.
Încerca să fugă
Dar nu putea
Si urla tare
Să îl ajute pădurea
Să vina un lup
Sau o căprioară
Să îl salveze
Din capcană.
Nimeni nu veni
Si bietul urs muri
Întins pe iarba verde
Din pădurea mare.

Dinozauri glazurați

Bomboane colorate
Si jeleuri gumate
I-a oferit de toate
Sperând ca poate
Sufletul de copil
Va putea fi cumpărat
De un abominabil
Gând neastâmpărat.
I-a oferit prăjituri
Ce lasă frimituri
Si câteva frânturi
Ce provoacă rupturi.
Glazura e dulce
Ciocolata complice
La o crima perfectă
De aroma suspectă.
Copilul se uita mirat
La omul diplomat
Ce-i oferea îndată
O plăcere nemeritată.
A sa mamă îl învățase
Să nu mănânce dulciuri
Mai ales pe cele aduse
De străini, de dinozauri.

Imprevizibil

Era mic si pufos
Un iepure blanos
Ce locuia-n padure
Si manca mereu mure.
Iarba il gadila in talpi
Si soarele il adora
Raul povesti spunea
Urechilor sale lungi.
Intr-o zi ca oarecare
Iesise la plimbare
Si vazu ceva mare
Ceva de mancare.
Incepu sa topaie
Repede, repejor
Isi dorea sa fie
Acolo fara dor.
A durat doar una
Doar o secunda
Atat a fost fericit
Si apoi incoltit.
Vanatorul cel rau
L-a prins in cusca
Si il arunca in hau
Caci el tare musca.
Era foarte speriat
Si nu intelegea
De ce omul atingea
Blana sa infuriat.
Musca sa se apere
Dar bietul nu stia
Ca omul il va lasa
Intr-o incapere
Cam intunecata
Si infierbantata
Ce-o numim
Cuptor.

Șirag de litere

Am recitit cu drag
Scrieri din trecut
Am făcut un șirag
De timp petrecut
In șapte rotații
Pe frumos Pământ
Pe lângă Soare cald
Ce mângâie blând
De aer înmiresmat
De flori de vara
Si muguri de primăvara.
Clipe frumoase
De viata pictate
Clipe urate
De iarna furioasa
Sau alba si duioasa.
De ploi reci
Ce înțeapă când treci
Pe lângă timp
Ca un robot.
Am făcut un șirag
De clipe si cuvinte
De litere in cofrag
Si frânturi din minte.
Azi e prima oara
Când o mica parte
Din șiragul mare
Începe sa zboare.
E pe hârtie undeva
Departe de tot
Citește cineva
Si scoate un chicot.

Lumânare stinsă

Miroase a lumânare stinsă
Ce a avut flacăra aprinsă
Până în ultimul moment
Când și-a dat suflul lent.

Flacăra-i era jucăușă
Parca era o păpușă
Ce nu o puteai stinge
Nici măcar atinge.

Dansa lent ceara
De cum venea seara
Și se topea încet
Fără niciun scâncet.

I se topea tot trupul
Fugind pe lângă timpul
Cald, plin de lumină
Periculos ca o hermină.

Festin

Se uita la prada
Cu pofta, imobilizat
Statea la panda
Gata de atac.
Deodata se ridica
Corpul se contracta
Grabit alerga
Spre pretioasa prada.
Infigea coltii
Dadea cu laba
Cu privirea fixa
Cu foame musca.
Sangele tasnea
Caprioara murea
Leul adora
Mancarea grea.